logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Mai 2024
L M M J V S D
29 30 1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31 1 2
Sighet Online - stiri si informatii din Sighetu Marmatiei
Ura fasciștilor români în URSS față de comuniști P I

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 28 Ianuarie 2022 10:01

Ura fasciștilor români în URSS față de comuniști este ilustrată exemplar în cartea memorialistică a lui Dumitru Bejan- "Oranki. Amintiri din captivitate", precum și lipsa de umanitate a bestiilor de români deținuți ca prizonieri ani de zile în lagărele din URSS cu hrană, cazare, servicii funerare gratuite, unii sipraviețuind cu obstinație.

                Episodul despre "Diplomații spanioli" arată coexistența în lagăr a partizanilor lui Dolores Ibaruri (de orientare comunistă), nedispuși să comunice cu prizonierii spanioli din "Divizia albastră", nici cu fasciștii români ori germani. Problema lor era aceeași cu a altora (diferențe de climă, lipsa de îmbrăcăminte călduroasă, de încălțări, etc.). Încet-încet gheața se sparge. Bestiile de români le confecționează încălțări pentru copiii din grup.

                Bestiile de români intră în grevă, forțând repatrierea în grup. Chemarea pentru acțiune comună făcută prizonierilor unguri și germani nu are efect: aceștia trec în vârful picioarelor pe lângă bordeiele românilor. După zece zile, generalul Vladimirov lasă o hârtie în bordeie cu decizia Moscovei de repatriere a românilor până la 01 iulie 1948.

Citeşte mai mult...
 
linux
Opiniile Sfântului Antim Ivireanul referitor la numărul botezurilor

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 28 Ianuarie 2022 09:51

Selectăm din Didahiile, pag. 71-72 opinia Sfântului Antim Ivireanul referitor la numărul botezurilor:  < A patra întrebăciune iaste cum că am zis: Câte botezuri sunt ?  Și zicem că sunt opt, precum scrie și Sfântul Ioan Damaschin la a patra carte a Bogosloviei lui: botezul dintâi iaste al Potopului, spre tăiarea păcatului. Al doilea botez iaste al lui Moise, când a trecut pre jidovi prin Marea Roșie. Al treile botez iaste al Legii, că de se spurca cineva până nu-și spăla cu apă trupul și hainele nu intra în tabără. Al patrulea botez iaste al lui Ioann, însă spre pocăință numai. Al cincilea botez iaste al lui Hristos, cu care ni-am botezat și noi creștinii. Al șaselea botez iaste al pocăinței și al lacrimilor, cu carele curățim botezul cel dintâi, ce am întinat.  Al șaptelea botez iaste al muceniciei, carele iaste și mai bun și mai cinstit, că nu se teme să se mai spurce cu păcate botezul acesta, carele s-au arătat întâi Hristos, că ș-au vărsat prea cinstit și scump sângele Său pre cruceși toți mucenicii cu acest botez s-au botezat și s-au învrednicit Împărăției Ceriului. Al optulea botez, cel mai de pre urmă, este al focului celui nestins, ce vra să muncească pre cei păcătoși, după cum zice la un tropar al canonului de astăzi la a șasea peasnă: "Cu focul cel de pre urmă botează Hristos pre cei potrivnici și neînțelegători de Dumnezeirea lui".

Citeşte mai mult...
 
linux
Volei feminin: Echipa de volei a CSS Sighet debuteaza pe teren propriu in acest an

linux
SPORT
Scris de Sighet Online   
Joi, 27 Ianuarie 2022 16:48

Duminica de la orele 12, echipa de volei feminin a Clubului Sportiv Scolar din Sighetu Marmatiei - antrenor Zoltan Attila, va debuta in noul sezon competitional jucand acasa in compania echipei similare a CSS 2 din Baia Mare.

Meciul va fi transmis in direct pe pagina de Facebook a Clubului Sportiv Scolar din Sighet.

 

 
linux
Poetul Paul Celan și scrierile Sale în limba română P a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 27 Ianuarie 2022 11:57

Totuși, dat fiind că se știe că poetul Paul Celan a preferat și privilegiat limba germană în scris, autenticitatea documentelor în română trebuie probată fără echivoc. Astfel, manuscrisele vor trebui analizate din punctul de vedere al scrisului (formă caractere, aliniere, corecturi, etc.) şi trebuie probat că nu sunt traduceri efectuate de către o altă persoană. Trebuie verificat fondul arhivistic şi sesizate și variantele intermediare, dacă ele există.

Aceasta pentru a proba caracterul lor de autenticitate de netăgăduit. De asemenea, publicarea scrisorilor sale în română către Petre Solomon, dar și în franceză, ar fi de dorit, precum și comparații de stil. Aceasta pentru că doamna critic din literatura germană le-a catalogat drept neobișnuite pe anumite considerente. Înlăturarea suspiciunilor ar fi de dorit.

Citeşte mai mult...
 
linux
Poetul Paul Celan și scrierile Sale în limba română P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 27 Ianuarie 2022 11:55

Poetul Paul Celan este un autor bucovinean de limbă germană, originar din Cernăuți. De la Dânsul ne-au rămas scrieri în limba română din perioada când a locuit și trăit la București (un număr de poeme în versuri albe și proză scurtă poetică), precum și corespondența cu prietenul său, Petru Solomon, corespondență care, de la un moment dat, începe să fie scrisă în limba franceză din anul 1958 (dar cu două excepții). Poetul Paul Celan era nativ în limba germană (limba sa maternă), limbă în care continuă să scrie poezeie considerată drept una dintre cele mai mari creații poetice ale secolului XX. De la "Dragul meu Petrică", stilul se schimbă în "Mon Cher Pierrot". Scrierile în română ale periodei bucureștene  sunt catalogate drept neobișnuite de una dintre Doamnele din critica literară germană. Petre Solomon etichetează prozele sale scurte poetice bucureștene drept meteoritice. Poetul Ion Caraion îl publică în revista Agora în 1947 cu trei poeme, dar în germană, deși primise și versiunea română, ceea ce ne face să ne punem întrebări asupra calității unor versiuni române ale poemelor Sale. E îndoielnic că a scris direct în română, aceste scrieri fiind traduceri sau versiuni . Este posibil să fi conceput în minte în germană și să fi așternut în scris în română. Decizia poetului Ion Caraion ne arată că versiunile originale erau cele germane, care aveau o suplețe și o vibrație superioare (la cele care au fost și transcrise pe hârtie), Dânsul preferându-le celor de limbă română (probabil mai neizbutite).

Citeşte mai mult...
 
linux
Poetul Paul Celan și scrierile Sale în limba română P I

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 27 Ianuarie 2022 11:52

Poetul Paul Celan este un autor bucovinean de limbă germană, originar din Cernăuți. De la Dânsul ne-au rămas scrieri în limba română din perioada când a locuit și trăit la București (un număr de poeme în versuri albe și proză scurtă poetică), precum și corespondența cu prietenul său, Petru Solomon, corespondență care, de la un moment dat, începe să fie scrisă în limba franceză din anul 1958 (dar cu două excepții). Poetul Paul Celan era nativ în limba germană (limba sa maternă), limbă în care continuă să scrie poezeie considerată drept una dintre cele mai mari creații poetice ale secolului XX. De la "Dragul meu Petrică", stilul se schimbă în "Mon Cher Pierrot". Scrierile în română ale periodei bucureștene  sunt catalogate drept neobișnuite de una dintre Doamnele din critica literară germană. Petre Solomon etichetează prozele sale scurte poetice bucureștene drept meteoritice. Poetul Ion Caraion îl publică în revista Agora în 1947 cu trei poeme, dar în germană, deși primise și versiunea română, ceea ce ne face să ne punem întrebări asupra calității unor versiuni române ale poemelor Sale. E îndoielnic că a scris direct în română, aceste scrieri fiind traduceri sau versiuni . Este posibil să fi conceput în minte în germană și să fi așternut în scris în română. Decizia poetului Ion Caraion ne arată că versiunile originale erau cele germane, care aveau o suplețe și o vibrație superioare (la cele care au fost și transcrise pe hârtie), Dânsul preferându-le celor de limbă română (probabil mai neizbutite).

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre filosofia artei prin limbajul artei exprimată de către Maestrul Dl. Marius Leonte P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 27 Ianuarie 2022 11:46

A reprezenta sculptural evenimente desfășurate temporal în viața cuiva este extrem de dificil. Cine ar încerca așa ceva ? Cine ar încerca să redea foșnetul pădurii sau livretul inclus în albumele: "Păsări cântătoare din Laeken", înregistrate de ornitologul Ludwig Karl Koch, apărute în 1952 în mod sculptural ? Pare lejer de fapt, nu ? Se sculptează notele muzicale în bazorelief. Nimic mai simplu de fapt. Dar ca să redai evenimente desfășurate temporal în viața cuiva în materie solidă (pietră, lemn, bloc de sare cristalizată, sticlă ori gheață) nu ne apare drept facil ori evident.

Analizând o lucrare a Dlui. Maestru Marius Leonte, credem că Dânsul ar fi reușit ceea ce noi nici măcar nu am îndrăznit (bazorelieful coloanei infinitului a fost stopat în bloc de intervenția categorică a părinților și vecinilor revoltați. Păcat, ar fi ieșit o lucrare continuă, reprezentativă, demnă de clasat la UAP). Inserăm lucrarea Dlui. Maestru Marius Leonte și o comentăm așa după cum ne pricepem.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre filosofia artei prin limbajul artei exprimată de către Maestrul Dl. Marius Leonte P a I-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 25 Ianuarie 2022 11:22

Ce a fost cu acea lucrare care a jignit o Primăriță a Capitalei ? Părea plagiat după Principesa X, dar nu avea finisajele atât de fine. Am asemănat-o cu un obuz intrat într-un zid.

Dar dacă explicația este mai simplă ? Putea fi straponul de autoritate al Primăriței care a decis demolarea lucrării. Probabil că așa și era. Arta  nu este pentru oricine.

Limbajul artei este unul deosebit. Un compliment măgulitor este luat de către cineva ca o jignire. Aceasta datorită multivalențelor mesajelor artistice.

Citeşte mai mult...
 
linux
Sfântul Sistem Penitenciar (de penitență și căință) românesc

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 25 Ianuarie 2022 11:19

Că Sistemul Penitenciar românesc de mare siguranță este un spațiu (protejat) de canonizări pe bandă automată aflăm de pe internet.

Am văzut că nu preoții creștini îmbogățesc sinaxarul, ci calitatea de netăgăduit a Sistemului Penitenciar Românesc. Faptul că episcopul Tit Liviu Chinezu a murit înghețat la Sighet în 15 ianuarie 1955 nu se datorează cum scrie în raportul medico-legal din motive de hipotermie, ci pentru că era sinucis în credința Dânsului, adică înghețat în unirea sa greco-catolică cu Roma. Oricum, Dânsul era episcop de penitenciar (hirotonit în episcopie în data de 03 decembrie 1949 la Căldărușani), doctor în teologie (de Roma).  Deci meritele îi aparțin Sistemului Penitenciar românesc care a făcut atâtea sacrificii pentru Sfinți (inclusiv prin prognoze meteo, printr-o iarnă aspră cu frig siberian și omăt mare cât casa).

Citeşte mai mult...
 
linux
Cine i-a salvat pe evreii din România (ce mai rămăsese din ea) în WWII ? P a III-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 25 Ianuarie 2022 11:12

Pentru a răspunde la această întrebare simplă apelăm iar la memorialistică. Dar cum scriem pro-bono, apelăm doar la surse libere (netaxabile).

Dar intuiția ne spune că Radu Lecca a avut un merit, dar nu neapărat pentru evreii din România, ci pentru cei din restul Europei care cotizau (ori puteau să cotizeze). Dacă el a dezvoltat conceptul: "nu fierbi găina grasă nejumulită de pene și fulgi", atunci are un merit incontestabil de intermediar între liderii comunității mozaice din România și diplomatul Constantin Karadja și interpușii săi din consulate (evident, altruist și benevol, nu ?). La acțiune au aderat evident la fel altruist și benevol (doar cu foarte minore pretenții pecuniare) și germani, unși prin sistemul intermediar instituit de Lecca. Germanii înțelegeau că nu au de ce să renunțe la beneficiile unor acțiuni la societăți de transport, dacă acestea produceau venit constant (un punct de vedere absolut corect. Trebuie să ne gândim și la ziua de mâine, chiar dacă viața ar fi pro-bono). Circa 51.000 de persoane ar fi avut vize și pașapoarte astfel. Mareșalul trebuie exonerat de o asemenea acuză (totul se datora avidității unor funcționari).

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXX-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:23

 Doamna întreabă: <De ce sunt ideile decadente în artă ?>. <De când Adam a mușcat din fructul din copacul interzis totul e decadent în artă și nu numai !? Iar de când apa s-a scumpit datorită Vichy-ului francezilor nicio idee nu e originală>. <Adică ?>. <Pentru intrarea în Uniunile de Creație, o lucrare e apreciată și după caracterul de originalitate. Ori ideile nu costă. Dar eu vreau să intru în UAP și să fac lucrări originale>. <Dacă realizezi tapițeria o să intri>. <Nu, vreau în sculptură. Numai că ideea trebuie să fie originală>. <Păi ce e greu ? Fă o lucrare originală !>. <Nu știu care idee să o sculptez: "foșnetele pădurii" sau "zori de zi la Hiroshima și Nagasaki">. <Sculptează a doua idee>. <Da,  dar o voi redenumi: "Înălțări", în engleză "Redemptions">. <Pare interesant. Să o văd terminată și am să mă pronunț.>. <Voi folosi ca fond oglinzi. Acela va fi suportul. Le voi murdări cu negru de fum reprezentând siluete de oameni spulberați de suflul exploziei. Dar va trebui să dau explicații.>. <Ce vei scrie în explicații ?>. <Oglinzi oglindite în oameni-trecut>. <Realizează lucrarea să vedem ce vor spune cei de la UAP despre ea. Dacă vor înțelege ceva>. <Probabil că nu vor înțelege. Dar dacă aș alege pictura mi-ar fi mai ușor>. 

Citeşte mai mult...
 
linux
Un argument pentru originalitate și contra comparaţiilor şi a omonimiei ? Partea a XXIX-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:20

 Doamna întreabă: <Ce tot minți cu nerușinare ? Îngheață apele la minciunile tale>. <Adică ?>. <E rândul tău la "adică" ? Răspunde la întrebare. Ultimele articole sunt pline de minciuni gogonate !?>. <Da, dar ei publică on-line (tot pro-bono) cu întârziere>. <Am fost informată că sunt nereguli în ceea ce scrii>. <Mă abțin și voi răspunde doar punctual>. <Ai spus de episcopul greco-catolic numit Chinezu că ambasada Chinei nu s-a sesizat de articol. Nu era român ?>. <Da. Dar era Chinezu>. <Şi numele de la ce ar veni ?>. <De la demnitatea cnezială sau e nume iliric sau dalmatic –din tribul delmaetae- de sorginte veche de la o localitate numită astfel din Dalmația: Chinna>. <Ce toponime se mai numeau astfel ?>. <Marea Chinneret sau Genesareth>. <Unde ?>. <În Palestina. Temporibus Judicum et Regum. Adică în timpul Judecătorilor și Regilor>. <Dar altele ?>. <Satchinez/Knees/Temeskenéz în Timiș sau Chinușu/Kénos din Harghita>.  <Ambasada Chinei nu avea de ce să se sesiseze. Nu era cetățean chinez>. <Dar era prin antroponim Chinezu>. <Nu era cetățean chinez. Punct. Ce cetățenie avea ?>. <Probabil română dacă era din Transilvania de sud, probabil o avusese și pe cea maghiară dacă era din Transilvania de Nord.

Citeşte mai mult...
 
linux
Despre manifestele filosofice subliminale ale Maestrului Dr. în filosofie Dl. Marius Leonte P a II-a

linux
CULTURA
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 24 Ianuarie 2022 15:11

Cred că odată cineva l-a întrebat pe co-autor pe stradă (după ce exprimase păreri proprii despre opere expuse de Maestrul Dr. în filosofie Dl. Marius Leonte). <După tine asta e artă ?>. Co-autorul a replicat probabil: <Chiar artă nu este. Este filosofie a artei expusă publicului. Dar extrem de subliminală>. Co-autorul nu mi își amintește dacă cel care a întrebat purta uniformă de polițist local, căci amintirile s-au estompat.

Dr. în filosofie Dl. Marius Leonte a creat multe ființe, dintre care unele aduc a reptile preistorice din epoci străvechi de luxuriată vegetație. Este omul contemporan altceva decât ultimul dinozaur (alături de păsări care descind autentic din dinozauri), doar că are sângele cald (adică termo-reglare) și autonomie doar până la marea (ultima) hipo-termie.

Dr. în filosofie Marius Leonte a intrat în hipo-termie (de fapt în Marea veșnicie) la 11.08.2021.

Citeşte mai mult...
 
linux
« ÎnceputAnterior21222324252627282930UrmătorSfârşit »

Page 21 of 2039

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact