Peste 37.000 de candidaţi, care au susţinut Evaluarea Naţională anul acesta, au luat note mai mici de 5 la examen, cele mai slabe rezultate fiind în judeţele Giurgiu, Teleorman, Mehedinţi şi Călăraşi, informează, vineri, Ministerul Educaţiei.

„Situaţia statistică generală relevă că 111.510 candidaţi (75%) au obţinut medii peste 5, în vreme ce 37.137 (25%) de candidaţi au obţinut medii sub 5. Un număr de 241 de candidaţi au obţinut media generală 10 (cei mai mulţi, în judeţul Iaşi - 23). Pe tranşe de medii, cele mai multe - 13.533 - sunt cuprinse în intervalul 8 şi 8,49”, potrivit unui comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX.

În total, 16 elevi au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă.

”Distribuţia pe judeţe a mediilor peste 5 în partea sa superioară arată astfel: Brăila (89,2%), Cluj (88,9%), Municipiul Bucureşti (87,2%), Prahova (85,9%) şi Galaţi (81,9%). Rate scăzute de medii peste 5 se înregistrează în judeţele Giurgiu (55,1%), Teleorman (60%), Mehedinţi şi Călăraşi, ambele cu 64,9%!, se mai arată în sursa citată.

Maximum şapte ore pe zi la şcoală şi fără telefoane mobile. Sunt doar două dintre noutăţile din Statutul elevului, proiect pus în dezbatere de Ministerul Educaţiei. Oficialii vor ca elevii care jignesc, intimidează sau discriminează colegii să fie aspru sancţionaţi. Însă învăţătorii şi profesorii nu au voie să-i mustre în faţa clasei sau a şcolii. La cursuri, telefoanele mobile pot fi folosite ca material didiactic sau dacă este o urgenţă. Însă doar profesorii pot decide acest lucru.

Elevii au acces în şcoală, în timpul programului, fără limitări din partea conducerii, precum conditia  a avea uniformă.

Scăderea notei la purtare şi exmatricularea se validează în consiliul profesoral. Directorul comunică în scris sancţiunea atât părintelui, cât şi elevului. Acesta mai primeşte o şansă şi dacă are un comportament fără abateri, după opt săptămâni sau la încheierea semestrului, sancţiunea se poate anula.

La fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru, elevul poate pierde un punct din nota la purtare.

Federatia Sindicatelor Libere din Invamant, alaturi de celelalte Federatii sindicale din educatie, organizeaza in Bucuresti, pe data de 1 iunie, un mars de protest (pe traseul Piata Victoriei Palatul Cotroceni), ca forma de exprimare a nemultumirii fata de atitudinea actualului Guvern in ceea ce priveste sistemul de invatamant.

“Lista de revendicari cuprinde: respectarea Legii Educatiei Nationale, in sensul alocarii anuale a minimum 6% din PIB pentru educatie; aplicarea prevederilor Ordonantei de urgent a Guvernului nr 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, de la aceeasi data pentru toate categoriile de bugetari si elaborarea, pana la finalul mandatului actualului Guvern, a unei legi de salarizare echitabila, pornind de la principia corecte, astfel incat fiecare categorie socio-profesionala sa fie pozitionata in grila de salarizare in functie de rolul pe care il are in dezvoltarea societatii.

Deoarece in proiectul ordonantei ce urmeaza a fi aprobat in sedinta de Guvern sunt prevazute sume doar pentru reglarea inechitatilor din system, fara cresteri ale veniturilor angajatilor din invatamant, Colegiul National al Liderilor FSLI a considerat ca este necesar sa organizeze forme de protest pentru a arata ca solicitarile Federatiilor sindicale reprezinta doleantele tuturor salariatilor din sistemul de invatamant”, se arata intr-un comunicat al Sindicatului Liber din Invatamant Maramures.

La marsul de protest din Bucuresti, Sindicatul Liber din Invatamant Maramures va participa cu 45 de membri de sindicat.

Sursa:ziarmm.ro

Noua Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului din sectorul bugetar a produs valuri care continuă să se resimtă.Aflaţi în faţa unei inechităţi vădite privind reforma în Educaţie, sindicatele din învăţământ au respins ferm propunerea de modificare a grilelor salariale venită iniţial, de la Guvern. Mai mult, au ameninţat cu proteste începând cu 1 iunie.

Aflat în faţa unei asemenea situaţii, Guvernul a venit, la finele săptămânii trecute, cu o nouă propunere de salarizare în Educaţie, care, spera el, va aplana conflictul. Potrivit acesteia, ar fi existat trei etape de aplicare, care ar fi condus la o majorare salarială medie de 10%, începând cu 1 august 2017. Însă, Federaţiile Sindicale au constatat că acea creştere propusă se situează sub procentajul stipulat de Guvern. În consecinţă, oferta a fost însă respinsă de toate cele trei federaţii prezente la negocieri. „Oferta Guvernului a fost de a acorda o majorare medie de 10%, începând cu data de 1 august 2017. Oferta a fost respinsă de toate cele trei Federaţii. Sâmbătă (21 mai), Ministerul Muncii a trimis către Federaţii grila de salarizare. S-a constatat că acea creştere medie propusă era de fapt mai mică de 10%, atâta timp cât pentru un cadru didactic debutant creşterea era de 10%, iar pentru cel din ultima treaptă de vechime 5%”, a evidenţiat Ioana Petreuş, preşedinte Sindicatul Liber din Învăţământ (SLI) Maramureş.

Majorare pe linie sau start la proteste

Negocierile cu premierul, vicepremierul, ministrul muncii şi cel al educaţiei au continuat. În cursul zilei de marţi, liderii sindicali au pus în discuţie o creştere medie salarială de 9,8%, care să se aplice cel târziu de la 1 ianuarie 2017. Aşa, cel puţin temporar, cuplate cu celelalte modificări în grila de salarizare, sistemul educaţional ar face un pas în faţă.

Proteste în şcolile din toată ţara. De astăzi încep manifestările împotriva ordonanţei care nu majorează salariile profesorilor. Cadrele didactice vor ieşi în curtea şcolii, în pauza mare şi vor suna din clopoţel. În semn de solidaritate, se vor implica şi elevii şi părinţii.

Eşec la negocierile de la Guvern: sindicaliştii din Educaţie nu au obţinut salarii mai mari, din vară, asa cum sperau. Guvernul le oferă mai mulţi bani, dar abia din luna august a anului viitor. În aceste condiţii, profesorii ies în stradă, pe 1 iunie, aşa cum au anunţat.

Cererile de majorare a salariilor încă din acest an au fost respinse de ministrul Muncii. Nu sunt bani.

Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii: „Au spus că ei nu acceptă de la 1 august 2017, ci de la 1 ianuarie 2017. Evident nu trebuie să fii geniu matematic ca să faci calcule ca să-ţi dai seama că asta însemna vreo 800 de milioane, grosso modo, de lei în plus”.